Treceți la conținutul principal

Câteva probleme cu digitalizarea

Ieri i-am făcut cuiva o programare pentru actualizarea Cărții de identitate. Programarea s-a făcut pe situl primăriei din localitatea persoanei respective. Cu ocazia asta, sunt în măsură să fac câteva obserații sfioase pe subiect.
buletin

Unu. Cartea de identitate nu se poate schimba decât cu programare, iar programarea nu se poate face decât online. Adică, fie de pe telefon, fie de pe calculator. Nu se acceptă programări fizice.

Doi. Situl primăriei folosea pentru pagina de programări softul de la Easy!Appointments. Pagina mergea bine pe un browser modern, dar dădea tot felul de erori pe browserele mai vechi.

Trei. Chiar dacă în capitală și la televizor vedem un fel de trend în a se achiziționa cele mai noi și mai puternice telefoane, în fapt, o mulțime de oameni din provincie și de la țară au telefoane vechi, pe care eventual nu se pot instala cele mai noi versiuni de browsere, și cei mai mulți nu au deloc calculatoare.

Patru. Pe situl primăriei nu există niciun buton prin care să poți semnala o disfuncționalitate. În aceste condiții, pentru mulți oameni este dificil spre imposibil să se programeze de pe telefonul propriu și nici nu au cui să reclame asta. Un interlocutor uman îți poate spune dacă ceva nu-i bine, dar o pagină online nu-și poate ieși din program și dacă nu are mecanisme care să prevadă situațiile de disfuncționalitate și să-ți ofere alternative, atunci când nu merge, nu ai ce face.

Cinci. Printre actele necesare actualizării Cărții de identitate se numără și un document doveditor că deții imobilul unde locuiești. Acest document este cerut de către primărie, adică de către o instituție publică. Cu toate acestea, tot la primărie plătești impozit pentru imobilul pe care-l deții, semn că primăria (și, în sens mai larg, statul) știe ce imobil deții.

În concluzie, digitalizarea, care teoretic și proclamativ e menită să te ajute pe tine ca cetățean, te supune uneori la un efort suplimentar sau îți ridică anumite obstacole, în timp ce de partea cealaltă statul nu face nici un efort să vină în întâmpinarea ta, pentru că deși statul știe că deții imobilul X și îți cere impozit pentru el, tot statul îți cere dovada că deții acel imobil când vrei să-ți schimbi Cartea de identitate.

Curată digitalizare, monșer!

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Fenomenul Greta Thunberg

Nici nu știu dacă e corect să-i spun Fenomenul Greta Thunberg , în condițiile în care nu sunt sigur dacă există o legătură de cauzalitate între tânăra folosită drept cap de afiș în lupta pentru combaterea schimbărilor climatice și noul val de militanți pentru ecologie și alte asemenea. Dar cu siguranță că Greta Thunberg este o pionieră în această direcție.

Unde erau americanii în Evul Mediu

Antena 3 CNN publică ieri un articol cu un titlu de zile mari: Alegeri legislative în SUA. "Americanii decid dacă țara lor se întoarce în Evul Mediu sau dacă evoluează", transmite corespondentul Antena 3 CNN . Cum vi separe titlul ăsta? Exagerat? Probabil. Dar înainte de a fi exagerat, el este de-a dreptul incorect. Redau în continuare comentariul de pe Facebook al lui Călin-Liviu Georgescu cu privire la acest titlu: Aici, corespondentul Antena 3 CNN a creditat americanii cu existență în Evul Mediu de la el din burtă, din burta aia pe care n-a pus-o pe carte, că între secolul al cincilea și al cinșpelea pe-acolo n-a călcat picior de englez. De fapt, când spui că americanii se întorc în Evul Mediu dacă Republicanii au majoritatea în alegeri, spui că americanii își fac bagajele și se întorc în Anglia, pentru a petrece Evul Mediu acolo, că în America erau doar băștinașii Pima, O'odham și Hohokama. Deci, exagerat. Practic, o tâmpenie. Rămâne doar întrebarea, de ce ar face d

Struguri nemuritori

Urmând modelul unora mai vestiți decât mine, m-am decis s-o las mai moale cu zahărul și cu dulciurile , pentru că în ultimii ani am ajuns pe nesimțite să fac excese și să mă trezesc că consum ceva dulce aproape zilnic. Așa că de câteva zile am rărit-o cu dulciurile. În seara asta însă, mi s-a făcut o poftă teribilă de ceva dulce. Căutând prin bucătărie, am găsit, spre surpriza mea, o pungă cu niște struguri de care uitasem. Spre surpriza mea și mai mare, strugurii arătau foarte bine, deși cred că aveau peste o săptămână. Acum, nu știu ce experiențe aveți voi cu strugurii, dar la mine la țară dacă îi lași prea mult după ce i-ai cules, se fac tot o zeamă și se strică. Ei bine, strugurii mei, care erau albi, arătau în proporție de 95% aproape ca noi. Câțiva dintre ei erau puțin zbârciți, dar majoritatea în condiție bună, ca și cum coaja i-ar fi izolat și protejat cumva de descompunere. Așa că i-am pus într-un vas, i-am spălat și am început să-i mănânc, căci și dulci și sunt fructe, ad